fluturătoradjectiv
flu-tu-ră-tor
Definiții
adjectiv
1Care flutură, care se mișcă ușor în aer, ca o aripă sau o foaie.
„Steagul fluturător de pe catarg se vedea de departe."
adjectiv
2Care este agitat, neliniștit, care se mișcă fără încetare.
„Copilul fluturător nu stătea locului o clipă."
Gramatică
Adjectiv derivat de la verbul 'a flutura'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a fi fluturător — a fi nehotărât, a nu se putea concentra
Etimologie
Din verbul 'a flutura' + sufixul '-ător', de origine latină sau onomatopeică.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 't', nu 'fluturator'. Atenție la diacritice: fluturător, nu fluturator.