fistichiuadjectiv
fis-ti-chiu
Definiții
adjectiv
1Care este de o eleganță exagerată, afectată, căutată; pretențios în îmbrăcăminte sau comportament.
„Era îmbrăcat fistichiu, cu o cravată prea strălucitoare."
adjectiv
2Care este prea dichisit, aranjat cu grijă excesivă, adesea cu gust îndoielnic.
„Camera lui era fistichie, plină de bibelouri și panglici."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme feminine: fistichie, fistichii; plural neutru: fistichii.
Expresii și locuțiuni
a fi fistichiu — a fi exagerat de elegant sau pretențios în aparență
Etimologie
Din neogreacă φιστίκι (fistíki), cu sensul de 'fistic', prin asociere cu ceva prea ornamentat, sau din turcă fıstıki (verde pistaciu), extins la sensul de 'pretențios'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ch' după 'i', nu 'fistikiu' sau 'fistichiu' cu 'k'. Atenție la diftongul final '-iu'.