ființasubstantiv
fi-in-ța
Definiții
substantiv feminin
1Ființă vie, organism care trăiește; ființă umană, persoană.
„Fiecare ființă are nevoie de iubire."
substantiv feminin
2Existență, viață; ceea ce este real și viu.
„Își dedică toată ființa artei."
Gramatică
Articulat
ființa (forma articulată hotărât)
Forma nearticulată: ființă. Se folosește și ca verb (a ființa) la persoana a III-a singular, dar aici este substantiv.
Sinonime
creaturăfăpturăexistențăpersoanăindivid
Expresii și locuțiuni
ființă umană — om, persoană
din toată ființa — cu tot sufletul, cu toată puterea
Etimologie
Din latină *fientia, derivat de la verbul a fi.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: ființă, nu ființă (greșit). Atenție la forma articulată: ființa (cu -a la final).