fiverb
fi
Definiții
verb copulativ
1A exista, a se afla, a se găsi în realitate.
„Dumnezeu este."
verb copulativ
2A lega subiectul de numele predicativ, arătând o însușire, o stare sau o identitate.
„Maria este elevă."
verb auxiliar
3Folosit pentru a forma timpurile compuse ale diatezei pasive sau ale unor timpuri verbale.
„Am fost la mare."
Gramatică
Verb neregulat, conjugare proprie: sunt, ești, este, suntem, sunteți, sunt. Timpuri compuse cu auxiliarul 'a avea' (am fost) sau 'a fi' (voi fi).
Expresii și locuțiuni
a fi cu cineva — a fi de acord cu cineva, a susține pe cineva
a fi la curent — a fi informat despre ceva
a fi pe cai mari — a fi într-o situație favorabilă, a avea succes
Etimologie
Din latină 'esse' (a fi), prin forma populară 'essere'.
Se scrie corect: Se scrie 'fi', nu 'fii' (forma de imperativ sau de conjunctiv). Atenție la conjugare: 'eu sunt', nu 'eu fi'.