fentasubstantiv
fen-ta
Definiții
substantiv feminin
1Mișcare prin care un jucător (la fotbal, handbal etc.) încearcă să înșele adversarul, simulând o acțiune pentru a-l păcăli.
„Atacantul a reușit o fentă superbă și a marcat golul victoriei."
substantiv feminin
2Figură de stil sau procedeu prin care se induce în eroare, o înșelătorie sau o diversiune.
„Politicianul a folosit o fentă pentru a evita întrebarea jurnalistului."
Gramatică
Substantiv feminin, articulat hotărât: fenta; plural: fente. Se folosește frecvent în limbajul sportiv.
Sinonime
driblingșiretlictrucdiversiunepăcăleală
Antonime
sinceritatedirectitate
Expresii și locuțiuni
a da o fentă — a încerca să înșeli pe cineva printr-o mișcare sau o afirmație falsă
Etimologie
Din franceză 'feinte', care provine din italiană 'finzione' (fingere, a preface).
Se scrie corect: Se scrie 'fenta', nu 'finta' sau 'fânta'. Atenție la diacritice: nu se folosesc.