fațetasubstantiv
fa-țe-ta
Definiții
substantiv feminin
1Fiecare dintre suprafețele plane ale unui corp geometric sau ale unei pietre prețioase tăiate.
„Diamantul are mai multe fațete care reflectă lumina."
substantiv feminin
2Fig. Aspect, latură a unei probleme, a unei personalități etc.
„Problema are și o fațetă emoțională pe care nu am luat-o în considerare."
Gramatică
Forma articulată hotărât a substantivului 'fațetă'. Se folosește și ca termen tehnic în gemologie și geometrie.
Expresii și locuțiuni
a privi toate fațetele — a analiza o problemă din toate punctele de vedere
Etimologie
Din franceză facette, italiană faccetta, diminutiv al lui faccia (față).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'e', nu 'fațeta' cu 't' simplu. Atenție la diacritice: fațetă, nu 'facetă'.