faianțăsubstantiv
fa-ian-ță
Definiții
substantiv feminin
1Material ceramic fin, smălțuit, folosit pentru acoperirea pereților sau a podelelor, mai ales în băi și bucătării.
„Am ales faianță albă pentru baie."
substantiv feminin
2Obiect de ceramică fină, smălțuită, de obicei decorativ.
„În muzeu am văzut o colecție de faianță veche."
Gramatică
Este un substantiv feminin, articulat hotărât: faianța. Pluralul este faianțe, iar la genitiv-dativ singular: faianței.
Sinonime
plăci ceramicegresieceramică
Expresii și locuțiuni
a pune faianță — a acoperi un perete cu plăci de faianță
Etimologie
Din franceză faïence, care provine din italiană faenza, după numele orașului italian Faenza, renumit pentru ceramica sa.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: faianță, nu faință. Atenție la diftongul 'ia'.