factorsubstantiv
fac-tor
Definiții
substantiv masculin
1Element, cauză sau împrejurare care contribuie la producerea unui efect sau rezultat.
„Factorul principal al succesului este munca susținută."
substantiv masculin
2În matematică, fiecare dintre numerele care se înmulțesc între ele pentru a obține un produs.
„Înmulțirea 3 × 4 are factorii 3 și 4."
substantiv masculin
3Persoană care exercită o influență importantă într-un domeniu sau proces.
„Profesorul a fost un factor decisiv în alegerea carierei mele."
Gramatică
Substantiv masculin cu pluralul 'factori'. Articolul hotărât singular: 'factorul', plural: 'factorii'.
Expresii și locuțiuni
factor de risc — Element care crește probabilitatea apariției unei boli sau a unui eveniment negativ.
factor comun — În matematică, numărul sau expresia care se găsește în toți termenii unei sume sau în toți factorii unui produs.
Etimologie
Din latină 'factor' (făcător, autor), derivat din verbul 'facere' (a face).
Se scrie corect: Se scrie 'factor', nu 'facttor' sau 'factur'. Atenție la grupul 'ct'.