examensubstantiv
e-xa-men
Definiții
substantiv neutru
1Probă prin care se verifică cunoștințele sau aptitudinile unei persoane, de obicei la sfârșitul unei perioade de studiu.
„Am dat examen la matematică și am luat nota zece."
substantiv neutru
2Investigare atentă și amănunțită a unui lucru, a unei situații sau a unei persoane, pentru a stabili starea sau valoarea acestora.
„Medicul a făcut un examen complet al pacientului."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'examene' (nu 'examene' cu altă formă). Se folosește frecvent cu verbele 'a da', 'a susține', 'a trece'.
Expresii și locuțiuni
a da examen — a susține o probă de evaluare
a trece examenul — a obține notă de trecere la o probă
Etimologie
Din franceză 'examen', latină 'examen' (cântărire, cercetare).
Se scrie corect: Se scrie 'examen', nu 'examen' cu 'x' dublu sau 'egzamen'. Atenție la plural: 'examene', nu 'examene' cu altă terminație.