erbicidsubstantiv
er-bi-cid
Definiții
substantiv neutru
1Substanță chimică folosită pentru a distruge plantele dăunătoare (buruienile) de pe terenurile agricole sau din grădini.
„Fermierul a folosit un erbicid pentru a curăța câmpul de buruieni."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural, mai ales în contexte tehnice.
Sinonime
iarbicidpesticid (în sens larg)
Expresii și locuțiuni
erbicid selectiv — Erbicid care distruge doar anumite plante, fără a afecta cultura principală.
Etimologie
Din franceză herbicide, format din latină herba (iarbă) + -cid (care ucide).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început, nu cu 'he' – forma corectă este 'erbicid', nu 'herbicid' (deși în alte limbi se scrie cu 'h').