eraticadjectiv
e-rat-ic
Definiții
adjectiv
1Care se întâmplă neregulat, fără o ordine sau o direcție fixă; imprevizibil, capricios.
„Comportamentul lui eratic îi îngrijorează pe profesori."
adjectiv
2În geologie, despre blocuri de piatră transportate de ghețari departe de locul de origine.
„Blocurile eratice sunt dovezi ale mișcării ghețarilor."
Gramatică
Adjectiv de tipul 2-4, se acordă cu substantivul. Forme: eratic, eratică, eratici, eratice.
Expresii și locuțiuni
piatră eratică — Bloc de piatră adus de ghețari, depus într-o zonă diferită de locul de origine.
Etimologie
Din franceză erratique, latină erraticus, de la errare (a rătăci).
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'r' și cu 'c' la final: eratic, nu 'erratic' sau 'eratik'.