epizooticadjectiv
e-pi-zo-o-tic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o boală care se răspândește rapid în rândul animalelor dintr-o anumită regiune, asemănător unei epidemii la oameni.
„Boala epizootică a afectat efectivele de oi din județ."
substantiv neutru
2Răspândirea rapidă a unei boli infecțioase la un număr mare de animale în același timp și în aceeași zonă.
„Epizooticul de pestă porcină a dus la sacrificarea animalelor."
Gramatică
Gen
neutru (la substantiv)
Plural
epizootice (adjectiv), epizootice (substantiv)
Articulat
epizooticul (substantiv)
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Ca substantiv, este neutru și se folosește mai rar la plural.
Sinonime
epidemic (la animale)pestilențial (în context animal)
Expresii și locuțiuni
boală epizootică — boală care se răspândește rapid la animale într-o regiune
Etimologie
Din franceză épizootique, care provine din grecescul epi (pe, peste) + zoon (animal).
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' și cu 'o' după 'z': epizootic. Nu confunda cu 'epizodic' (care înseamnă întâmplător, rar).