enervantadjectiv
e-ner-vant
Definiții
adjectiv
1Care provoacă iritare, supărare sau nervozitate; care te scoate din sărite.
„Zgomotul enervant de la vecini nu mă lasă să învăț."
adjectiv
2Care este plictisitor sau obositor prin insistență sau repetare.
„Întrebările lui enervante m-au făcut să plec din cameră."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: enervantă, plural feminin: enervante.
Sinonime
iritantsupărătorsâcâitorplicitisitorobositor
Expresii și locuțiuni
a fi enervant la culme — a fi extrem de iritant, insuportabil
Etimologie
Din franceză énervant, derivat din verbul énerver (a enerva), care provine din latină enervare (a slăbi, a scoate nervii).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început, nu 'inervant'. Atenție la diftongul 'ea' din formele feminine: enervantă, nu enervanta.