eclersubstantiv
e-cler
Definiții
substantiv neutru
1Prăjitură alungită din aluat opărit, umplută de obicei cu cremă și glazurată cu ciocolată sau zahăr.
„La cofetărie am comandat un ecler cu cremă de vanilie."
Gramatică
Se pronunță /e'kler/, cu accent pe ultima silabă. Pluralul este 'eclere'.
Sinonime
prăjiturăcofetărie (în sens larg)
Etimologie
Din franceză éclair (însemnând 'fulger', probabil datorită rapidității cu care se mănâncă).
Se scrie corect: Se scrie 'ecler', nu 'eclér' sau 'eclere' (pluralul este 'eclere').