dulapsubstantiv
du-lap
Definiții
substantiv neutru
1Mobilă cu uși, în care se păstrează haine, vase, cărți sau alte obiecte.
„Am pus hainele de iarnă în dulap."
substantiv neutru
2În limbaj familiar, persoană înaltă și corpolentă.
„Ăla e un dulap de om, nu se poate să nu-l vezi."
Gramatică
Se declină: un dulap, două dulapuri. Articolul hotărât la singular: dulapul; la plural: dulapurile.
Sinonime
șifoniercameră de hainedulapior
Expresii și locuțiuni
a fi cu dulapul în cap — a fi prost, a nu înțelege lucrurile simple
a scoate la lumină (din dulap) — a dezvălui un secret sau ceva ascuns
Etimologie
Din neogreacă ntoulapas, prin intermediul turcă dolap.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'd' și cu un singur 'l': dulap, nu 'dulapp' sau 'dulapul' cu 'u' la final.