duhovnicescadjectiv
du-hov-ni-cesc
Definiții
adjectiv
1Care ține de viața spirituală, de suflet, de religie; care este în legătură cu duhovnicul sau cu îndrumarea spirituală.
„Părintele i-a dat un sfat duhovnicesc."
adjectiv
2Care este plin de evlavie, de credință, care trăiește conform principiilor religioase.
„Este un om duhovnicesc, mereu preocupat de rugăciune."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: duhovnicească (feminin singular), duhovnicești (plural).
Expresii și locuțiuni
viață duhovnicească — mod de viață dedicat rugăciunii, credinței și împlinirii poruncilor religioase
părinte duhovnicesc — preot care îndrumă spiritual și spovedește credincioșii
Etimologie
Din slavonă 'duhovnici' (duhovnic) + sufixul '-esc'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'duh' la început, nu 'duhovnicesc' cu 'h' dublu. Atenție la grupul 'sc' final: 'duhovnicesc', nu 'duhovnicesc'.