dubăsubstantiv
du-bă
Definiții
substantiv feminin
1Vehicul mare, de obicei furgonetă, folosit pentru transportul de mărfuri sau de persoane (adesea cu caracter polițienesc).
„Poliția a sosit cu duba la protest."
substantiv feminin
2În argou, mașină de poliție folosită pentru transportul arestaților.
„L-au băgat în dubă și l-au dus la secție."
Gramatică
Substantiv feminin, cu pluralul regulat. Articolul hotărât singular: duba.
Sinonime
furgonetăautofurgonmașină de poliție
Expresii și locuțiuni
a fi în dubă — a fi arestat și transportat de poliție
Etimologie
Din limba romani (țigănească) 'duba', cu sensul de 'căruță' sau 'căruță acoperită'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'b' simplu, nu 'dubă' cu 'bb'. Atenție la diacritice: 'dubă' cu ă.