dogmaticăsubstantiv
dog-ma-ti-că
Definiții
substantiv feminin
1Parte a teologiei care studiază dogmele, adică adevărurile de credință considerate de nezdruncinat într-o religie.
„La seminar, profesorul preda dogmatica cu multă rigoare."
substantiv feminin
2Ansamblul dogmelor unei religii sau al unei doctrine.
„Dogmatica creștină include învățătura despre Sfânta Treime."
Gramatică
Adjectivul corespunzător este 'dogmatic' (dogmatic, dogmatică, dogmatici, dogmatice).
Antonime
liberalismtoleranță
Expresii și locuțiuni
a fi dogmatic — a fi rigid în convingeri, a nu accepta discuții sau schimbări
Etimologie
Din franceză dogmatique, care provine din grecescul dogmatikos.
Se scrie corect: Se scrie cu 'g', nu cu 'gh': dogmatică, nu 'doghmatică'. Atenție la accent: dogmátică.