dispusadjectiv
dis-pus
Definiții
adjectiv
1Care este pregătit sau are voința să facă ceva; care acceptă să facă ceva.
„Sunt dispus să te ajut cu temele."
adjectiv
2Care se află într-o anumită stare sufletească sau fizică; aranjat, organizat într-un anumit fel.
„Era prost dispus după ce a pierdut meciul."
Gramatică
Adjectiv participial de la verbul 'a dispune'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a fi bine dispus — a fi într-o stare de spirit bună, vesel
a fi prost dispus — a fi într-o stare de spirit proastă, supărat
Etimologie
Din latină 'dispositus', participiul trecut al verbului 'disponere' (a aranja, a pune în ordine).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'dis', nu 'dispus' cu 'ss'. Atenție la acord: 'dispus' (masc. sg.), 'dispusă' (fem. sg.), 'dispuși' (masc. pl.), 'dispuse' (fem. pl.).