diacronicadjectiv
di-a-cro-nic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la evoluția unui fenomen (în special a limbii) de-a lungul timpului; care studiază sau descrie schimbările în timp.
„Lingvistica diacronică analizează transformările limbii române de-a lungul secolelor."
Gramatică
Adjectiv invariabil în genul feminin și neutru: diacronică, diacronici (masc. pl.), diacronice (fem./neutru pl.).
Expresii și locuțiuni
lingvistică diacronică — Ramura lingvisticii care studiază evoluția limbii în timp.
Etimologie
Din franceză 'diachronique', compus din grecescul 'dia' (prin, de-a lungul) și 'chronos' (timp).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'c' și cu 'c' înainte de 'r': diacronic. Atenție să nu confundați cu 'diacronic' și 'sincronic'.