detractorsubstantiv
de-trac-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care vorbește de rău pe cineva sau ceva, care aduce acuzații nefondate sau exagerate, cu scopul de a discredita.
„Detractorii proiectului au încercat să convingă publicul că inițiativa este inutilă."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural, mai ales în contexte publice sau politice. Forma feminină este rară, dar există 'detractoare'.
Expresii și locuțiuni
a avea detractori — a avea persoane care îl critică sau îl denigrează
Etimologie
Din franceză 'détracteur', care provine din latină 'detractor', de la verbul 'detrahere' (a trage în jos, a denigra).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ct', nu 'cț' – de-trac-tor. Atenție la grupul 'ct' din interior.