deponent - definiție, sinonime, exemple

DEX › deponent

deponentsubstantiv

de-po-nent

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care depune bani sau valori la o bancă, la o casă de economii sau la o instituție financiară, pentru a fi păstrate sau pentru a obține dobândă.

„Deponentul și-a retras economiile de la bancă."

substantiv masculin

2Persoană care depune o sumă de bani ca garanție sau ca plată în avans pentru un contract sau o tranzacție.

„Pentru a închiria apartamentul, deponentul a plătit o garanție."

Gramatică

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

deponenți

Articulat

deponentul

Se folosește și ca adjectiv în sintagme precum 'verb deponent' (în gramatica latină), dar în română este substantiv.

Sinonime

depozitarinvestitorclient bancar

Antonime

împrumutatdebitor

Expresii și locuțiuni

deponent bancar — Persoană care are bani depuși într-o bancă.

Etimologie

Din franceză 'déposant', germană 'Deponent', latină 'deponens' (participiu prezent de la 'deponere' = a depune).

Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'p', nu 'depanent' sau 'deponant'.

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „deponent"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit