demnadjectiv
demn
Definiții
adjectiv
1Care merită respect, stimă sau considerație; care are o conduită morală înaltă.
„Este un om demn de admirație."
adjectiv
2Care este potrivit, corespunzător cu cineva sau ceva; care merită ceva.
„Această lucrare este demnă de premiul întâi."
adjectiv
3Care își păstrează mândria și respectul de sine în situații dificile.
„A suferit în tăcere, demn și curajos."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: demn, demnă, demni, demne. Grad de comparație: mai demn, cel mai demn.
Antonime
nedemnnevrednicdisprețuibilnecorespunzător
Expresii și locuțiuni
a fi demn de — a merita ceva, a fi vrednic de ceva
a-și păstra demnitatea — a se comporta cu respect de sine, fără a-și pierde mândria
Etimologie
Din latină 'dignus' (vrednic, merituos).
Se scrie corect: Se scrie 'demn', nu 'demm' sau 'denm'. Atenție la grupul 'mn'.