demagnetizaverb
de-mag-ne-ti-za
Definiții
verb tranzitiv
1A îndepărta sau a anula proprietățile magnetice ale unui corp.
„Tehnicianul a demagnetizat capul de citire al casetei audio."
verb reflexiv
2A-și pierde magnetismul, a deveni nemagnetic.
„Magnetul s-a demagnetizat după ce a fost expus la căldură."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu demagnetizez, tu demagnetizezi, el demagnetizează, noi demagnetizăm, voi demagnetizați, ei demagnetizează. Participiul: demagnetizat.
Sinonime
dezamagnetizaneutraliza magnetic
Etimologie
Din franceză démagnétiser, după magnet.
Se scrie corect: Se scrie demagnetiza, cu 'de-' și 'magnetiza', nu 'demagnetiza' cu 'z' dublu. Atenție la grupul 'gn'.