definitivatsubstantiv
de-fi-ni-ti-vat
Definiții
substantiv neutru
1Examen susținut de cadrele didactice pentru a obține definitivarea în învățământ, adică statutul de profesor titular provizoriu.
„După doi ani de predare, profesorul a susținut definitivatul."
Gramatică
Se folosește de obicei la singular, cu articol hotărât 'definitivatul'.
Sinonime
examen de definitivatdefinitivare
Expresii și locuțiuni
a da definitivatul — a susține examenul de definitivare în învățământ
Etimologie
Din verbul 'a definitiva', cu sufixul '-at'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't': definitivat, nu 'definitviat'.