dalmaticsubstantiv
dal-ma-tic
Definiții
substantiv neutru
1Vestimentație liturgică purtată de diaconi în cadrul slujbelor religioase creștine, asemănătoare unei tunici largi, cu mâneci scurte.
„Diaconul a îmbrăcat dalmaticul înainte de a începe slujba de duminică."
substantiv masculin
2Persoană originară din Dalmația, regiune istorică de pe coasta Mării Adriatice (în Croația actuală).
„Dalmaticii au fost cunoscuți ca marinari iscusiți încă din antichitate."
Gramatică
Gen
neutru (pentru veșmânt) / masculin (pentru persoană)
Plural
dalmatice (veșminte) / dalmatici (persoane)
Articulat
dalmaticul (veșmânt) / dalmaticul (persoană)
La plural, pentru veșmânt se folosește forma 'dalmatice', iar pentru persoană 'dalmatici'. Este un cuvânt cu două sensuri distincte, în funcție de gen.
Sinonime
tunică liturgicăveșmânt diaconesc
Etimologie
Din latină 'dalmatica' (vestis), referitor la provincia Dalmația, de unde provenea această haină.
Se scrie corect: Se scrie cu 'l' după 'a' și cu 'c' final: dalmatic, nu 'dalmatik' sau 'dalmatiq'.