cutăsubstantiv
cu-tă
Definiții
substantiv feminin
1Îndoitură sau pliu făcut într-o țesătură, hârtie sau alt material subțire.
„Rochia avea o cută frumoasă la talie."
substantiv feminin
2Rid sau zbârcitură pe piele, apărută odată cu vârsta sau din cauza expresiilor faciale.
„Bunicul are cute adânci pe frunte."
substantiv feminin
3În geologie, îndoire a straturilor scoarței terestre.
„Munții s-au format prin cute ale scoarței terestre."
Gramatică
Substantiv feminin, articulat hotărât: cuta; plural: cute. Se folosește și cu sens figurat.
Sinonime
pliuridzbârciturăîndoiturăfalț
Antonime
netezimeîntindere
Expresii și locuțiuni
a face cute — a se îndoi, a forma pliuri
a-și face cute — a se îngrijora, a-și face griji (în expresia 'a-și face sânge rău') – dar mai rar folosit
Etimologie
Din latină *cōta, confer franceză 'côte' (coastă), dar sensul de pliu provine din latina 'cōnserere' (a împleti) sau din greacă 'kotulē' (cavitate).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' și 'ă' la final: cută. Nu confunda cu 'cută' (forma de la verbul 'a cuta' – a îndoi) sau cu 'cuta' (articulat).