curătură - definiție, sinonime, exemple

DEX › curătură

curăturăsubstantiv

cu-ră-tu-ră

Definiții

substantiv feminin

1Loc într-o pădure sau într-o livadă unde au fost tăiați copacii sau unde nu cresc copaci, fiind astfel un spațiu deschis.

„Copiii se jucau într-o curătură din mijlocul pădurii."

substantiv feminin

2Acțiunea de a curăța ceva; curățare, curățenie.

„Curătura casei a durat toată dimineața."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

curături

Articulat

curătura

La plural, articulat: curăturile. Se folosește frecvent cu sensul de 'poiană'.

poianăluminișdespădurirecurățare

pădure deasămărăciniș

a face curătură — a curăța un teren de copaci sau de buruieni

Din verbul 'a curăța' + sufixul '-tură'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 't', nu 'curatura'. Atenție la diacritice: curătură.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.