curatorsubstantiv
cu-ra-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care are grijă de o colecție de obiecte de artă, de documente sau de exponate dintr-un muzeu, bibliotecă sau galerie; persoană care organizează expoziții.
„Curatorul muzeului a pregătit o expoziție despre pictorii moderni."
substantiv masculin
2Persoană care administrează sau supraveghează o moșie, o avere sau o instituție, având rol de tutore sau administrator.
„Curatorul averii a fost numit de instanță pentru a proteja interesele minorului."
Gramatică
Forma feminină: curatoare (rar folosită). Se declină regulat: curator, curatorul, curatorului, curatori, curatorii, curatorilor.
Expresii și locuțiuni
curator de expoziție — Persoana care selectează și organizează lucrările dintr-o expoziție de artă.
Etimologie
Din latină curator, -oris, prin intermediul limbii franceze curator.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'c' și cu 'a' după 'r': curator, nu 'currator' sau 'curatorr'.