culminaverb
cul-mi-na
Definiții
verb intranzitiv
1A ajunge la punctul cel mai înalt, la apogeu; a atinge gradul maxim de intensitate.
„Sărbătoarea a culminat cu un foc de artificii spectaculos."
verb intranzitiv
2A se încheia într-un punct culminant, a avea un deznodământ important.
„Discuțiile au culminat cu semnarea unui acord de pace."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv. Participiul: culminat. Gerunziu: culminând.
Sinonime
atinge apogeulajunge la vârfse încheiase finaliza
Expresii și locuțiuni
punct culminant — momentul cel mai important sau cel mai intens dintr-o acțiune, un eveniment etc.
Etimologie
Din franceză culminer, latină culminare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'c', nu 'culmina' cu 'o' (greșit: colmina).