1Produs de panificație în formă de inel sau de opt, făcut din făină, apă, drojdie și sare, fiert în apă și apoi copt, adesea presărat cu sare, mac sau susan.
„La școală, Maria a cumpărat un covrig cald cu mac."
substantiv masculin
2Obiect sau formă care seamănă cu un covrig, adică o buclă sau o curbă închisă.
„Drumul făcea un covrig în jurul lacului."
Gramatică
Gen
masculin
Număr
singular
Plural
covrigi
Articulat
covrigul
La plural, articulat hotărât: covrigii. Se folosește și forma diminutivală 'covrigel'.
Sinonime
simigeriecovrigelbrezelă
Expresii și locuțiuni
a face covrigi — a se îndoi de durere sau de râs, a se răsuci
a se încolăci ca un covrig — a se ghemui, a se strânge
Etimologie
Din neogreacă koulouri (κουλούρι), prin intermediul turcescului gevrek, cu influența formei de inel.
Se scrie corect: Se scrie 'covrig', nu 'covrig' cu 'c' sau 'covrig' cu 'g' greșit. Atenție la forma de plural: 'covrigi', nu 'covriguri'.