corupătoradjectiv
co-ru-pă-tor
Definiții
adjectiv
1Care corupe, care strică moral sau cinstea cuiva; care influențează negativ, în sens rău.
„Banii au un efect corupător asupra unor oameni."
substantiv masculin
2Persoană care corupe, care mituiește sau influențează pe cineva în mod necinstit.
„Corupătorul a fost prins de poliție."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. La feminin: corupătoare, plural: corupătoare.
Expresii și locuțiuni
factor corupător — element care influențează negativ moralitatea sau corectitudinea
Etimologie
Din verbul a corupe, derivat din latină corrumpere (a strica, a altera), cu sufixul -ător.
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: corupător, nu corupator. Atenție la diacritice: ă și â.