Definiții
substantiv neutru
1Produs de panificație în formă alungită, cu vârful ascuțit, făcut din făină, apă și drojdie.
„Am cumpărat un corn cu ciocolată de la brutărie."
substantiv neutru
2Organ osos sau cornos, ascuțit, care crește pe capul unor animale (vaci, oi, capre etc.).
„Taurul și-a îndreptat coarnele spre toreador."
substantiv neutru
3Instrument muzical de suflat, din alamă, cu sunet puternic, folosit în orchestre.
„Cornul englez are un timbru cald și melancolic."
substantiv neutru
4Parte a unui obiect care iese în afară, având formă ascuțită sau curbă.
„Coarnele lunii se vedeau clar pe cer."
Gramatică
Plural
cornuri (pentru produsul de panificație) / coarne (pentru organul animalului)
La plural, sensul de 'produs de panificație' are forma 'cornuri', iar sensul de 'organ animal' are forma 'coarne'. La sensul muzical, pluralul este 'cornuri'.
Expresii și locuțiuni
a lua taurul de coarne — a înfrunta o problemă cu curaj și hotărâre
a-i crește coarne — a fi înșelat de partenerul de cuplu (vulgar)
cornul abundenței — simbol al belșugului și al bogăției
Etimologie
Din latină 'cornu' (corn, coarne), care provine din rădăcina indo-europeană *ker- (corn, os).
Se scrie corect: Se scrie 'corn', nu 'curn' sau 'cornn'. Atenție la plural: 'cornuri' pentru produsele de patiserie, dar 'coarne' pentru animale.