corsubstantiv
cor
Definiții
substantiv neutru
1Grup de persoane care cântă împreună, de obicei pe mai multe voci.
„Corul școlii a câștigat premiul întâi la festival."
substantiv neutru
2Compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de grup.
„Am învățat un cor celebru de Beethoven."
substantiv neutru
3Locul dintr-o biserică unde stau cântăreții.
„Preotul a urcat în cor pentru a binecuvânta credincioșii."
Gramatică
La plural: coruri. Articulat hotărât: corul. Se folosește și cu sens figurat pentru a desemna un ansamblu de voci sau sunete.
Sinonime
ansamblu coralgrup vocalformație corală
Expresii și locuțiuni
a cânta în cor — a cânta împreună cu alții, în grup
cor de îngeri — grup de cântăreți cu voci foarte frumoase, sau metaforic, un sunet plăcut
Etimologie
Din latină chorus, care provine din greaca veche choros.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'r', nu 'corr'. Atenție la plural: 'coruri', nu 'coruri' cu 'rr'.