copulativadjectiv
co-pu-la-tiv
Definiții
adjectiv
1Care servește să lege, să unească părți ale propoziției sau propoziții între ele; referitor la copulă.
„Verbul copulativ 'a fi' leagă subiectul de numele predicativ."
Gramatică
Adjectiv invariabil în feminin? Nu, feminin: copulativă, plural: copulative. Folosit și ca substantiv (verb copulativ).
Expresii și locuțiuni
verb copulativ — verb care leagă subiectul de numele predicativ (ex: a fi, a deveni, a părea)
Etimologie
Din franceză copulatif, latină copulativus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'p', nu 'copulativ' cu 'u' după 'l'? Corect: copulativ, cu 'u' după 'p' și 'a' după 'l'.