controlsubstantiv
con-trol
Definiții
substantiv neutru
1Acțiunea de a verifica, de a supraveghea sau de a îndruma o activitate, o situație sau un proces.
„Profesorul a făcut un control al temelor."
substantiv neutru
2Organism sau instituție care are sarcina de a verifica respectarea legilor sau a regulilor.
„Controlul sanitar a verificat restaurantul."
substantiv neutru
3Stăpânirea sau dominația asupra unui lucru, a unei situații sau a propriilor emoții.
„Șoferul a pierdut controlul mașinii pe gheață."
Gramatică
Pluralul este 'controale', cu schimbarea vocalei 'o' în 'oa'.
Sinonime
verificaresupraveghereinspecțiestăpânire
Antonime
haosdezordineneglijență
Expresii și locuțiuni
a avea control de sine — a-și putea stăpâni emoțiile și reacțiile
a scăpa de sub control — a nu mai putea fi stăpânit sau dirijat
Etimologie
Din franceză contrôle, care provine din latină medie contrarotulum, însemnând 'registru de verificare'.
Se scrie corect: Se scrie 'control', nu 'control' cu 'll' sau 'controll'. Atenție la plural: 'controale', nu 'controluri'.