Definiții
substantiv neutru
1Element de construcție, de obicei din piatră sau beton, care întărește un zid sau un perete din exterior, servind ca sprijin.
„Biserica veche avea contraforturi groase pentru a rezista cutremurelor."
substantiv neutru
2Masiv muntos sau ramificație a unei culmi care se desprinde dintr-un lanț principal.
„Contraforturile Carpaților coboară spre podiș."
substantiv neutru
3Element de rezistență la o construcție, care preia împingerile laterale ale unui arc sau ale unei bolți.
„Arhitecții au proiectat contraforturi pentru a susține bolta catedralei."
Gramatică
Se declină regulat: contrafort, contrafortul, contraforturi, contraforturile. Este un substantiv compus, format din 'contra' și 'fort'.
Se scrie corect: Se scrie într-un singur cuvânt, cu 'contra' și 'fort' unite, fără cratimă. Atenție la grupul 'con-' și la finalul '-fort'.