contracțiesubstantiv
con-trac-ți-e
Definiții
substantiv feminin
1În biologie, micșorarea și întărirea unui mușchi, care produce mișcarea corpului sau a unor organe.
„Contracția mușchiului inimii pompează sângele în tot corpul."
substantiv feminin
2În lingvistică, unirea a două cuvinte sau a două vocale într-un singur cuvânt sau sunet.
„În limba română, „nu” și „am” pot forma contracția „n-am”."
substantiv feminin
3În fizică, micșorarea volumului sau a lungimii unui corp sub acțiunea frigului sau a presiunii.
„Contracția metalului la temperaturi scăzute poate cauza probleme la poduri."
Gramatică
Se conjugă ca un substantiv feminin cu terminația -ție. Pluralul se formează regulat, cu -i.
Sinonime
strângereîngustaremicșorarescurtare
Antonime
relaxaredilatareextindere
Expresii și locuțiuni
contracție musculară — procesul prin care un mușchi se scurtează și produce forță
Etimologie
Din franceză contraction, latină contractio, -onis.
Se scrie corect: Se scrie cu „ți” după „c”, nu „contracție” cu „ți” greșit? De fapt, corect este „contracție” cu „ți” (con-trac-ți-e), nu „contracție” cu „ți” simplu. Atenție la diacritice: „ț” și „i” sunt separate.