constrictorsubstantiv
con-stric-tor
Definiții
substantiv masculin
1Șarpe mare, neveninos, care își ucide prada prin strângere (constricție), de exemplu boa sau anaconda.
„Constrictorul s-a încolăcit în jurul prăzii până când aceasta a încetat să mai respire."
substantiv masculin
2Mușchi care strânge sau contractă un organ sau un orificiu al corpului (în anatomie).
„Mușchiul constrictor al faringelui ajută la înghițire."
Gramatică
În limbajul comun se referă de obicei la șerpii constrictori, dar termenul este folosit și în anatomie pentru mușchi.
Sinonime
boaanacondașarpe constrictor
Expresii și locuțiuni
șarpe constrictor — Șarpe care își ucide prada prin strângere, nu prin venin.
Etimologie
Din franceză constricteur, latină constrictor, de la constringere (a strânge).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 's' și cu 'c' înainte de 't': constrictor, nu 'constrictor' sau 'constrictor'.