consistorialadjectiv
con-sis-to-rial
Definiții
adjectiv
1Care se referă la consistoriu (adunare de preoți sau de cardinali în biserica catolică, sau consiliu bisericesc în unele biserici protestante).
„Decizia consistorială a fost anunțată după lungi dezbateri."
Gramatică
Plural
consistoriali (masc.), consistoriale (neutru/fem.)
Articulat
consistorialul (masc. sg.), consistoriala (fem. sg.)
Adjectiv relativ rar, folosit mai ales în contexte religioase sau istorice. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Etimologie
Din franceză consistorial, italiană consistoriale, latină consistorialis, de la consistorium (loc de adunare).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' dublu? Nu, doar un singur 's' după 'con': con-sis-to-rial. Atenție la final: -ial, nu -iall.