conotativ - definiție, sinonime, exemple

DEX › conotativ

conotativadjectiv

co-no-ta-tiv

Definiții

adjectiv

1Care se referă la conotație, adică la sensul secundar, afectiv sau asociativ al unui cuvânt, pe lângă sensul său direct.

„În poezie, cuvintele au adesea o valoare conotativă bogată."

Gen

masculin/neutru

Număr

singular

Plural

conotativi (masculin), conotative (feminin/neutru)

Articulat

conotativul (masculin/neutru), conotativa (feminin)

Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Grad de comparație: pozitiv, comparativ, superlativ.

sens conotativ — Sensul secundar, figurat sau afectiv al unui cuvânt, diferit de sensul denotativ.

Din franceză connotatif, după latinescul connotare (a însemna în plus).

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'o' și cu 'tiv' la final: conotativ. Nu confunda cu 'conotativ' (greșit) sau 'conotativ' (greșit).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.