conjunctadjectiv
con-junct
Definiții
adjectiv
1Care este unit, legat împreună cu altul; care formează un tot împreună cu altceva.
„Cele două evenimente au fost conjuncte în timp."
adjectiv
2În gramatică, se spune despre moduri sau forme verbale care sunt folosite după anumite conjuncții, sau despre propoziții legate prin conjuncții.
„Propoziția conjunctă este introdusă de o conjuncție subordonatoare."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: conjunct, conjunctă, conjuncți, conjuncte.
Expresii și locuțiuni
mod conjunctiv — Modul verbal care exprimă o acțiune posibilă, dorită sau condiționată, folosit de obicei după conjuncții.
Etimologie
Din latină 'conjunctus', participiul trecut al verbului 'conjungere' (a uni, a lega împreună).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ct' la final, nu 'c' simplu. Atenție la forma feminină: 'conjunctă'.