confruntatverb
con-frun-tat
Definiții
verb (participiu)
1care a fost pus în fața unei situații dificile sau a unei probleme; care a trebuit să facă față unei provocări
„Elevul confruntat cu o problemă grea a cerut ajutorul profesorului."
verb (participiu)
2care a fost comparat sau pus față în față cu altceva, pentru a se vedea asemănările și deosebirile
„Rezultatele confruntate cu datele anterioare au arătat o îmbunătățire."
Gramatică
Participiu trecut al verbului 'a confrunta' (conjugarea I). Se folosește cu auxiliarul 'a fi' pentru diateza pasivă sau cu 'a avea' pentru timpuri compuse.
Sinonime
întâmpinatînfruntatcomparatpus în față
Expresii și locuțiuni
a fi confruntat cu — a se afla în fața unei probleme sau situații dificile
Etimologie
Din franceză 'confronter', derivat din latină 'confrontare' (a pune față în față).
Se scrie corect: Se scrie cu 'con-' la început, nu 'com-'. Atenție la grupul 'fr' - nu se desparte în silabe: con-frun-tat.