conductăsubstantiv
con-duc-tă
Definiții
substantiv feminin
1Țeavă sau canal prin care se transportă un fluid (apă, gaz, petrol) sau alte substanțe pe distanțe lungi.
„Conducta de apă a fost spartă în timpul iernii."
substantiv feminin
2Sistem de tuburi folosit pentru a transporta energie sau informații (de exemplu, conductă electrică).
„Conducta electrică a fost montată sub pământ."
Gramatică
Substantiv feminin, articulat hotărât: conducta; pluralul: conducte, articulat: conductele. Se folosește frecvent cu adjective precum 'subterană', 'principală'.
Expresii și locuțiuni
conductă principală — Conducta de dimensiuni mari care distribuie fluidul către conducte mai mici.
Etimologie
Din franceză 'conduite', care provine din latină 'conductus' (condus, ghidat).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'n' (conductă), nu 'condută' sau 'conduită' (care este alt cuvânt, cu alt sens).