concisubstantiv
conci
Definiții
substantiv neutru
1Coadă de păr strânsă la spatele capului, de obicei pentru bărbați, purtată în trecut sau ca stil modern.
„Bunicul purta un conci împletit."
substantiv neutru
2Partea din spate a capului (popular).
„L-a lovit pe conci."
Gramatică
Se folosește mai ales la singular; pluralul este rar.
Expresii și locuțiuni
a-și face conci — a-și strânge părul în coadă
Etimologie
Din turcă 'kundura'? De fapt, din turcă 'kundura' nu; probabil din slavă sau din turcă 'konç' (călcâi, partea de jos a piciorului), dar sensul de coadă de păr este specific românesc.
Se scrie corect: Se scrie 'conci', nu 'conci' cu altă formă; atenție la plural: 'conciuri'.