combustibilsubstantiv
com-bus-ti-bil
Definiții
substantiv masculin
1Substanță care arde și produce căldură sau energie, folosită pentru a pune în funcțiune motoare, instalații de încălzire etc.
„Benzina este un combustibil folosit pentru mașini."
adjectiv
2Care poate arde ușor; care este inflamabil.
„Materialele combustibile trebuie depozitate cu grijă."
Gramatică
La plural, substantivul are forma 'combustibili' (pentru substanțe) și 'combustibile' (ca adjectiv, la plural).
Sinonime
carburantmaterial combustibillemn de foccărbune
Expresii și locuțiuni
combustibil fosil — Combustibil format din resturi de organisme vii, precum cărbunele, petrolul sau gazele naturale.
Etimologie
Din franceză 'combustible', care provine din latină 'combustibilis', de la 'combustus' (ars).
Se scrie corect: Se scrie 'combustibil', cu 'b' după 'com' și cu 'st' în mijloc; nu 'combustibul' sau 'combustiv'.