colțișorsubstantiv
col-ți-șor
Definiții
substantiv neutru
1Diminutiv al lui colț; colț mic, de obicei cu sens afectuos sau pentru a indica un spațiu mic și retras.
„În colțișorul camerei stă o plantă frumoasă."
substantiv neutru
2Parte mică și ascuțită a unui obiect sau a unui dinte (în special la copii sau animale mici).
„Bebelușul are un colțișor care tocmai a ieșit."
Gramatică
Diminutiv format de la 'colț' cu sufixul '-ișor'. Se folosește frecvent cu valoare afectivă.
Sinonime
colțulețungher miccolț mic
Antonime
colț mareungher mare
Expresii și locuțiuni
la colțișor — într-un loc mic și retras, aproape de colț
Etimologie
Din colț + sufixul diminutival -ișor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'ț', nu 'coltisor' sau 'colțisor'.