coercitivadjectiv
co-er-ci-tiv
Definiții
adjectiv
1Care constrânge, care obligă prin forță sau autoritate; care are puterea de a impune ceva.
„Măsurile coercitive ale poliției au restabilit ordinea în stradă."
adjectiv
2Referitor la constrângere, la folosirea forței pentru a obține ascultare.
„Guvernul a aplicat o politică coercitivă pentru a reduce inflația."
Gramatică
Adjectiv de tipul 4 terminații: coercitiv, coercitivă, coercitivi, coercitive. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
măsuri coercitive — măsuri de constrângere, folosite pentru a impune respectarea legilor sau a ordinelor
Etimologie
Din franceză coercitif, care provine din latină coercitivus, de la coercere (a constrânge).
Se scrie corect: Se scrie cu 'oe' la început, nu 'coerci-'. Atenție la terminația '-tiv', nu '-tiv' cu 'e'.