cociobăiverb
co-cio-băi
Definiții
verb
1A umbla sau a se mișca într-un mod stângaci, a se bâlbâi sau a vorbi neclar, a se încurca.
„Bătrânul cociobăia pe drum, sprijinindu-se de baston."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de persoana a II-a singular, prezent, indicativ (tu cociobăi). Infinitiv: a cociobăi.
Sinonime
se bâlbâise împiedicase încurcase clătina
Antonime
se mișca agilvorbi clar
Etimologie
Probabil de origine expresivă, onomatopeică, legată de mișcări sau sunete nearticulate.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: cociobăi, nu cociobîi.