cobzăsubstantiv
cob-ză
Definiții
substantiv feminin
1Instrument muzical popular cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în special în muzica tradițională românească.
„Bunicul cânta la cobză în serile de sărbătoare."
substantiv feminin
2Denumire populară pentru o plantă erbacee cu flori galbene, cunoscută și sub numele de 'cobză' (specia Galium verum).
„Pe câmp am găsit cobză, o plantă folosită în medicina naturistă."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'cobzele'. Se folosește și cu sens figurat pentru a desemna o persoană care cântă la acest instrument.
Sinonime
lăutămandolinățiteră
Expresii și locuțiuni
a cânta la cobză — a interpreta melodii populare folosind acest instrument
Etimologie
Din turcă 'kopuz', prin intermediul slavonului sau al maghiarei.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': cobză, nu 'cobsă'. Atenție la diacritice: 'cobză' cu ă.